Populația României
Statistici și date actualizate privind numărul, distribuția, densitatea, structura etnică, confesională și pe grupe de vârstă a populației României pe județe și localități.
Conform recensământului realizat la nivel național în 2021, populația României este de 19,053,815 de locuitori. Față de recensământul din 2011, populația României a scăzut cu 1,067,826 locuitori, ceea ce reprezintă o scădere de 5.31% a numărului de locuitori.
Evoluția populației României (1948 – 2021)
Analiza evoluției populației în România în ultimii ani oferă perspective importante pentru planificarea strategică. Creșterea sau scăderea numărului de locuitori indică nevoia de adaptare a infrastructurii și serviciilor publice. De exemplu, un declin demografic poate semnala probleme economice ce determină migrația tinerilor, impunând măsuri de creștere a atractivității țării. O creștere rapidă a populației necesită extinderea sistemelor de transport, locuințe, utilități etc. pentru a susține numărul mai mare de locuitori. Prin urmare, înțelegerea tendințelor demografice este esențială pentru ca autoritățile să poată răspunde eficient nevoilor în schimbare pe termen lung ale comunității.
| An | Populație | Schimbare |
|---|---|---|
| 1948 | 15,872,624 | |
| 1956 | 17,489,450 | +10.19% |
| 1977 | 21,559,910 | +23.27% |
| 1992 | 22,810,035 | +5.80% |
| 2002 | 21,680,974 | -4.95% |
| 2011 | 20,121,641 | -7.19% |
| 2021 | 19,053,815 | -5.31% |
Populația României – grupe de vârstă
Analiza populației pe grupe de vârstă în România este esențială pentru adaptarea serviciilor publice la nevoile în schimbare ale locuitorilor. De exemplu, o pondere mare a tinerilor necesită investiții în școli, licee, universități, locuri de muncă pentru absolvenți. O populație îmbătrânită impune măsuri privind asistența socială și medicală dedicată vârstnicilor. Autoritățile pot regândi amenajările urbane, programele culturale, opțiunile de petrecere a timpului liber în funcție de vârsta cetățenilor. Astfel, înțelegerea structurii demografice ajută la furnizarea unor servicii publice adecvate fiecărui segment al populației.
În , populația totală numără 19,053,815 de locuitori. Dintre aceștia, grupa de vârstă cu cea mai mare populație este cea cuprinsă între 40 - 49 de ani, în care se regăsesc 2,918,590 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 15.32% din totalul populației.
Pe de altă parte, grupa de vârstă cu cei mai puțini rezidenți este cea cu vârsta 80+ ani, cu 857,367 de persoane, adică 4.50% din întreaga populație a .
Este interesant să observăm că intervalul de vârstă cuprins între 0 și 49 de ani reprezintă 60.00% (vs. 60%, media pe toată țara).
În același timp, intervalul de vârstă 50 - 80+ ani constituie 40.00% din populație, (vs. 40%, media pe țară).
Acest lucru indică o populație cu o vârstă medie mai tânără decât media națională.
De asemenea, trebuie menționat că grupa de vârstă 0 - 9 ani se situează la un nivel mai scăzut decât media la nivel național, reprezentând 10.39% din populație. Acest procent este mai mic decât media națională de 10.4%
Referitor la indicele de îmbătrânire, acesta este de 121.2, mai mare decât media națională de 121.2. Acest lucru indică un grad de îmbătrânire demografică mai mare în Populația României – Acasa comparativ cu tendința generală la nivel de țară. Prin urmare, din punct de vedere al vârstei medii și al indicelui de îmbătrânire, Populația României – Acasa are o structură demografică mai bătrână decât mediile naționale.
Populația României – distribuție după gen
Conform recensământului realizat la nivel național în 2021, populația României este compusă din 9,245,540 persoane de sex masculin reprezintând 48.52% din totalul populației și 9,808,275 persoane de sex feminin, ce reprezintă 51.48% din totalul locuitorilor.
Distribuția populației după mediul de rezidență
Distribuția populației după mediul de rezidență (urban/rural) este relevantă pentru alocarea resurselor publice. O pondere mai mare în mediul rural poate indica nevoia extinderii infrastructurii (drumuri, electricitate, apă curentă etc.) și a serviciilor educaționale și medicale în zonele rurale. Totodată, un procentaj mare de locuitori în mediul urban impune investiții în transport public, locuințe, reducerea poluării etc.
În Populația României – Acasa, 9,939,102 de persoane locuiesc în mediul urban, reprezintând 52.16% din populația României, în timp ce 9,114,713 persoane locuiesc în mediul rural (47.84%).
Distribuția populației după starea civilă
Distribuția populației după starea civilă oferă informații utile pentru adaptarea serviciilor publice. De exemplu, un procentaj mare de persoane necăsătorite necesită investiții în infrastructura pentru tineri, în timp ce o pondere mare de vârstnici singuri poate indica nevoia unor programe de îngrijire și asistență socială dedicate
În ceea ce privește starea civilă, în Populația României – Acasa, 8,591,549 de persoane sunt căsătorite (45.09%), 1,376,727 de persoane sunt divorțate (7.23%), 1,803,029 de persoane sunt văduve (9.46%), iar 7,282,510 de persoane sunt necasătorite (38.22%).
Distribuția populației după religie
Analiza distribuției populației după religie oferă o imagine complexă asupra diversității unei localități și a potențialelor nevoi specifice ale diferitelor grupuri religioase.
- Ortodoxa (Biserica Ortodoxa Româna): 14,025,064.00 persoane (73.61% din totalul populației)
- Romano-Catolica: 741,504.00 persoane (3.89% din totalul populației)
- Reformata: 495,433.00 persoane (2.60% din totalul populației)
De asemenea 154,144 persoane reprezentand 0.81% s-au declarat ca fiind Fara religie, Ateu sau Agnostic.
Populația României – Etnii
În cadrul acestei comunități, diversitatea etnică este reprezentată în mod remarcabil. Mai jos sunt prezentate principalele etnii, împreună cu numărul de membri și procentul pe care îl reprezintă în populație:
- Români: 14,801,442.00 membri (77.68% din populația totală)
- Maghiari: 1,002,151.00 membri (5.26% din populația totală)
- Romi: 569,477.00 membri (2.99% din populația totală)
Salariul mediu net în România
Analiza salariului mediu oferă informații esențiale despre nivelul de trai al locuitorilor unei țări. Un salariu mediu mare indică faptul că majoritatea locuitorilor își permit un trai decent, își acoperă nevoile de bază și au acces la bunuri și servicii care asigură un standard de viață ridicat. Salariile influențează și migrația populației. Oamenii tind să se mute din zonele cu salarii mici spre cele cu salarii mai mari, pentru a-și îmbunătăți situația materială. Astfel, un salariu mediu necompetitive poate duce la declin demografic pe termen lung, prin plecarea tinerilor spre orașe sau țări care oferă venituri mai bune.
Numărul de autoturisme după vechime
Numărul de autoturisme după vechime oferă indicii valoroase despre situația materială a populației unei localități. O pondere mare a mașinilor vechi, de peste 20 de ani, arată că o parte semnificativă a locuitorilor nu își permite autoturisme mai noi, deci se confruntă cu dificultăți financiare. Pe de altă parte, o flotă auto mai nouă indică un nivel de trai mai bun în rândul populației și o putere de cumpărare în creștere.
Autoturisme în România după combustibil
Analizarea numărului de autoturisme în funcție de tipul de combustibil utilizat în România oferă perspective valoroase asupra nivelului de trai și a orientării populației către soluții eco. O pondere mare a mașinilor pe benzină și motorină indică venituri modeste în rândul locuitorilor, care nu își permit autoturisme electrice sau hibride, mult mai scumpe. Totodată, arată o orientare redusă către protejarea mediului. Pe de altă parte, un număr crescut de vehicule nepoluante reflectă o populație cu venituri mari, care își permite să investească în soluții eco.
Județele din România
În urma analizei datelor statistice privind populația pe județe, putem observa diferențe demografice semnificative între regiunile României. Cei mai mulți locuitori sunt în Municipiul București, care depășește 1,7 milioane de locuitori. Alte județe bine populate sunt cele din zona Moldovei, unde majoritatea au peste 500.000 de locuitori. În schimb, în vestul țării județele au în general sub 400.000 de locuitori. Discrepanța dintre municipiul București și cel mai puțin populat județ (Tulcea) este de aproape 1,5 milioane de locuitori. Deci se observă o concentrare demografică mai mare în capitală și estul țării, în timp ce vestul, cu excepția Timișului, este mai slab populat.
Alege județul pentru a vedea detalii despre populația acestuia sau a localităților componente.